de Mihail Sebastian
În regia lui Cristian Ban, spectacolul Steaua fără nume valorifică imaginea sensibilității, a tumultului existențial printr-o iubire intangibilă precum celestul. Îmbinarea dintre decorul modern, ușor abstractizat și clasica poveste a lui Mihail Sebastian, conturează un univers binar în care spectatorii vor fi absorbiți. Într-un oraș de provincie, personajele noastre par a duce o viață simplă, încadrată în tipare. Gara este un topos în care timpul devine măsurabil doar pentru cei ce au trăit mereu ancorați în el. Cu toate acestea, prezența pur enigmatică, în aceeași măsură, realistă a profesorului Marin Miroiu, face ca piesa să graviteze în jurul unei stări profunde de neliniște. Viața intelectualului cu scopuri mărețe, reușește să fie zguduită de prezența Monei, o întreagă definiție a senzualității și a misterului feminin. Diferențele de percepție asupra vieții și a statutului social dintre cei doi ajung să fie doborâte de o iubire aproape inexplicabilă, o pasiune orbitoare ce ajunge să se stingă la fel de repede precum o stea căzătoare.